Ştiri   BPCE Haga - Scenarii, prognoza si impact economic Olanda & Romania si global, COVID-19

Olanda va fi afectata in mod deosebit cu impact negativ major pe sectoare cheie: turism, agricultura, industrie si servicii. Aceasta este de altfel o explicație a „reticentei” de a extinde testarea in masa a populației cat si absenta unui lockdown sever denumit in literatura NL de specialitate „intelligent lockdown”. Relatia comerciala dintre Romania si Olanda se poate estima va atinge in 2020 un volum de cca. 4 Mld. Euro (-27%) din care export cca. 1,4 Mld. Euro (-33%) iar import 2,6 Mld. Euro (-24%)[4]. Deficitul comercial s-ar imbunatati marginal. In acest scenariu acesta poate atinge cca. 1,2 Mld. Euro.

Evaluare scenarii, prognoza si impact economic NL - RO si global, COVID-19

 

Prezentam in continuare o evaluare sintetica a parametrilor globali cat si ai relației RO-NL însoțită de studiul analitic argumentativ.

 

Olanda

Conform cercetărilor economice olandeze reies următoarele concluzii cu privire la evoluția economica si sociala din NL pe orizont apropiat:

-       În toate cele 4 scenarii (S 1-4) ale CPB[1], economia NL va fi grav afectată, PIB-ul înregistrând in 2020 o scădere de pana la 7,7%. În trei dintre acestea, declinul economic va fi mai sever decât în criza 2008-2009. Pachetul de sprijin al GUV NL nu poate împiedica o recesiune profundă.

-       În 2021, șomajul poate crește la peste 9% în cel mai rău caz.

-       în 2020, deficitul bugetar se va plasa intre 1,3% și 7,3% (pachetul de sprijin estimat are mecanisme automate intre 10-20 Mld. Euro). În plus, în cadrul S2, deficitul va crește în continuare până la 9,9% din PIB în 2021. Nu va exista un risc direct pentru nivelul datoriei publice, întrucât, chiar și în cel mai rău caz, până la sfârșitul anului 2021, datoria va fi de 74% din PIB (nivel considerat încă „sub control”). Facem mentiunea ca notiunea „deficitului bugetar” este relativ „necunoscuta” in NL.

-       Comertul exterior pilon central al creșterii economice NL poate scădea pana la aproape de 15% pe ambele fluxuri in 2020 cu recuperarea acestei pierderi in 2021.

-       Inflatia se mentine la valori normale nedepășind 1,5% in 2020 si 2021.

-       Investițiile private vor scadea cu, posibil, pana la cca. 35% in 2020 si peste 20% in 2021

NL va fi afectata in mod deosebit cu impact negativ major pe sectoare cheie: turism, agricultura, industrie si servicii. Aceasta este de altfel o explicație a „reticentei” de a extinde testarea in masa a populației cat si absenta unui lockdown sever denumit in literatura NL de specialitate „intelligent lockdown”.

 

Global

SUA au suferit in Q1 cea mai abrupta cădere economica din ultimii 12 ani (-4,8%). Exista riscul reeditării crizei din anii `30, unele prognoze indicând o prăbușire economica de cca. 28% cu riscul derapajului spre 40%. Impactul global este sumbru in acest scenariu.

FMI estimează o recesiune globala de cca. 3% in 2020 si o revenire de cca. 6% in 2021 cu blocurile economice UE, SUA, MERCOSUR ce vor suferi in 2020 contracții intre 5%-8%. FMI preconizează ca in 2020 China va evita recesiunea si va înregistra o creștere de 1,2% acesta fiind de fapt modelul pe care isi bazeaza FMI ipoteza conform careia CN compensează contractia restului lumii. Variabilele crizelor de pana acum nu se suprapun însă actualelor condiții; pana la urma COVID-19 a generat chiar in CN. Primele date oficiale CN publicate indica severitatea crizei economice.

Actuala criza este testul prin care UE experimentează efecte profunde economice din cauza dependentei de lanțurile de aprovizionare asiatice. Aceasta vulnerabilitate poate atinge niveluri mari, astfel: cota de comerț cea mai ridicata cu CN o înregistrează BE, AU, DE si NL iar cele mai afectate in acest context sunt DE si AU a căror oferta industriala productiva se bazează in mod deosebit pe input-uri din CN.

Conform OECD economiile dezvoltate (CAN, FR, UK, DE, IT, SUA) vor avea ca prime victime următoarele sectoare (cu intensitate efect asupra PIB): retail (8% ), servicii (8-10%), turism (2%), construcții (2-4%) iar industria de transport chiar 6% in cazul DE.

 

Regional

Conform FMI prognoza indicatorilor PIB, Deficit Cont Curent si respectiv Șomaj pentru 2020 arata astfel: RO -5%; -5,5% si 10,1%, PL -4,6%, +0,2% (excedent) si 9,9%, HU -3,1%, -0,1% si 5,4% iar pentru BG -4%, +1,7% si 8%. Un reset economic pentru RO cu efort structural ascendent pe niveluri de productivitate socială sporită este necesar, bandwagoning-ul lăsându-ne la discreția tuturor șocurilor din amonte.

 

Impactul COVID-19 in relația economica RO-NL:

Cele 6 sectoare ce concentrează cca. 77% din comerțul bilateral sunt: industria electronica/electrotehnica si mecanica, industria chimica si materiale plastice, produse vegetale, mijloace transport, mobila. Considerând factorii de influenta, scenariile si pattern-ul anterioarei crize majore (2007-2009) a fost estimat folosind metode empirice[2] impactul asupra comerțului bilateral sectorial in 2020, astfel:

-       Produse vegetale: exportul este posibil sa scadă cu 25% - 50% cu trecerea RO pe poziția deficitului comercial chiar daca si NL va reduce „motoarele” la exportul său cu cca. 20%. Reamintim ca acest capitol era unul la care RO înregistra excedent comercial, deși la grupele de materii prime cu valoare adăugată mica;

-       Masini si utilaje mecanice si echipamente electrice este grupa cu a doua pondere in exportul RO (23%) dar înregistrează si un deficit semnificativ de cca. 700 Mil. Euro. Se estimează o reducere a deficitului cu cca. 40% in condițiile in care importul poate ajunge la cca. 8-900 Mil. Euro (scădere cu cca. 25-30%) iar exportul RO poate scădea cu pana la 15% -20%;

-       Capitolul Mijloace de transport ne interesează in mod deosebit având in vedere sustenabilitatea unei industrii productive de tradiție, dezvoltata in zone captive, parțial monoindustriale cum este cazul Galațiului, si anume industria constructoare de nave[3]. Desigur capitolul se refera si la industria auto. Prognozam o scădere a exporturilor RO de cca. 15%-40%, acestea putând atinge, in mărime absoluta, un nivel de max. 380-400 Mil. Euro si un import prăbușit (Rotterdam Effect) ce poate atinge 120-150 Mil. Euro. In context ne putem aștepta la un excedent sectorial de cca. 250 Mil. Eur;

-       Mobila este unul dintre produsele de export cu tradiție unde RO chiar înregistrează avantaj competitiv si un excedent comercial sectorial semnificativ. Se estimează o scădere de cca. 20-30% a exportului RO in 2020 cu păstrarea poziției pe excedent intre 65-80 Mil. Euro;

-       Grupele Produse chimice, Plastic si Cauciuc generează unul din cele mai mari niveluri ale deficitului sectorial si anume cca. 600 Mil. Euro. Estimam o contracție de cca. 20%-30% a importului cumulat al acestor grupe de mărfuri pana la valoarea de cca. 550 Mil Euro in timp ce exportul RO poate suferi o reducere similara atingând cca. 80 Mil. Euro, deficitul cifrându-se, posibil, la cca. 470 Mil. Euro.

Cumulând aceste influente putem infera ca volumul total al comerțului bilateral in 2020 este posibil sa se cifreze la cca. 4 Mld. Euro (-27%) din care export cca. 1,4 Mld. Euro (-33%) iar import 2,6 Mld. Euro (-24%)[4]. Deficitul comercial s-ar imbunatati marginal in acest scenariu atingand 1,2 Mld. Euro.

 

 

Anexa:Studiu SCENARII, PROGNOZA si IMPACT ECONOMIC Olanda & Romania si GLOBAL, COVID-19



[1] CPB - Centraal Planbureau este institutia guvernamentala NL aflata in coordonarea M.Ec. NL si care are atributii legale in eleborarea de evaluari, studii, prognoze si rapoarte economice si sociale oficiale. Acestea sunt utilizate de GUV NL in activitatea curenta de guvernare

[2] Modelul econometric gravitational pentru a capata un grad mare de incredere impune definirea si utilizarea unor variabile sociale uniforme si standardizate pentru fenomenul “lockdown”, intensitatea sistemului medical, presiune asupra sistemului medical, fatalitati, etc.

[3] DAMEN firma NL care detine doua santiere navale de prestigiu la Galati si Mangalia este cel mai mare investitor NL direct productiv

[4] A fost luata in calcul majorarea, mai mult ca probabila, a importurilor de materiale si echipamente medicale din Asia prin Rotterdam

Data publicării: 12/06/2020
BPCE Haga, Cristian Mateescu

Taguri: Export Olanda COVID.



Bookmark and Share