Ştiri   Irlanda - Buletin economic

Actualitatea economica din Irlanda, in saptamana 07-12.12.2015

1. Evoluția economiei Irlandei

Conform celor mai recente date economice publicate de Departamentul de Finanţe irlandez în luna octombrie 2015, bazate pe expansiunea consumului intern si a investitiilor inregistrate in primul semestru al acestui an, previziunile pentru economia irlandeza au fost revizuite in sens ascendent, datorita unui ritm mai accelerat de crestere decat cel anticipat anterior:

 

Ø  rata de crestere a PIB-ul a fost prognozata la 5,8%, pentru acest an, si 4,7% pentru 2016; 

Ø  exporturile si importurile de bunuri si servicii vor creste cu 11,1%, respectiv cu 11,9%;

Ø  investitiile vor inregistra in acest an o crestere de 15,8%, comparativ cu 2014, si de 13,2%, in 2016;

Ø  rata standard a somajului se apreciaza ca va scadea la 9,5% in 2015, cu 1,7% mai mica decat in anul precedent, atingand in 2016 cel mai scazut nivel de 8,5%;

Ø  cererea interna va inregistra cea mai ridicata rata de crestere anuala din ultimii 8 ani respectiv de 5%, in 2015 si 2016, datorata cresterii investitiilor. 

 

Ultimul raport al Bancii Centrale a Irlandei, din luna  octombrie 2015, evidentiaza evolutia principalilor indicatori macro-economici pentru perioada 2012-2016, dupa cum urmeaza :

 

 

2012

2013

2014

2015

previz.

2016

previz.

Cheltuielile de consum privat (%)

-0,8

-0,3

2,0

3,0

2,5

Cheltuielile de consum public (%)

-2,2

1,4

4,6

0,5

0,9

Formarea bruta de capital fix (%)

8,6

-6,6

14,3

15,8

13,2

Exportul de bunuri si servicii (%)

2,1

2,5

12,1

11,1

6,7

Importul de bunuri si servicii (%)

2,9

0,0

14,7

11,9

7,4

Produsul Intern Brut (PIB, %)

0,2

1,4

5,2

5,8

4,7

Produsul National Brut (PNB, %)

1,6

4,6

6,9

5,3

4,4

Contul curent al balantei de plati (mil. Euro)

-2.694

5.561

6.833

8.316

9.588

Contul curent (% din PIB)

-1,5

3,1

3,6

4,0

4,3

Preturi, Costuri si Plati

 

 

 

 

 

Indicele Armonizat al Preturilor de Consum (IAPC, %), din care:

1,9

0,5

0,3

0,3

1,5

Bunuri

1,9

-0,4

-1,7

-3,3

-0,6

Servicii

1,9

1,6

2,4

3,8

3,5

IAPC, exclusiv energie

0,9

0,6

0,5

1,3

1,7

Indicele Preturilor de Consum (IPC, %)

1,7

0,5

0,2

0,3

1,5

Piata fortei de munca

 

 

 

 

 

(%, rata anuala)

 

 

 

 

 

Total angajati

-0,6

2,2

1,9

2,4

2,2

Total forta de munca

-0,6

0,4

-0,3

0,5

1,0

Total someri (conform ILO)

14,6

13,1

11,2

9,5

8,5

Curs de schimb

 

 

 

 

 

(media anuala)

 

 

 

 

 

EUR/USD

1,28

1,33

1,33

1,12

1,12

EUR/GBP

0,81

0,85

0,81

0,73

0,73

Pret titei (USD/baril)

111,57

108,58

100,10

53,70

54,08

Piata interbancara — Euribor

0,57

0,23

0,21

-0,01

-0,03

Sursa: Banca Centrala a Irlandei, octombrie 2015

 

In privinta finantelor publice, Departamentul de Finante irlandez a dat publicitatii, in noiembrie 2015, cifrele care indica evolutia veniturilor la bugetul de stat si a soldului Trezoreriei.

Astfel, pentru primele 10 luni din 2015, Irlanda a marcat un surplus al Trezoreriei de 3,1 miliarde euro, comparativ cu perioada similara a anului 2014. Veniturile la bugetul statului au fost de 35,05 miliarde euro, in crestere cu 9,6% fata de aceeasi perioada din 2014, cu 7,6% fata de ţinta propusă.

Cheltuielile nete au fost de 34,51 miliarde euro, in scadere  cu 1,0%, raportate la aceeasi perioada a anului precedent, cu 0,8% mai reduse fata de profilul stabilit.

Soldul bugetului general consolidat, în 2014, a fost de 3,9% din PIB, incadrandu-se in tinta de deficit fiscal excesiv stabilita pentru 2014 (5,1% din PIB). Prognoza pentru 2015 indica un sold al bugetului general consolidat de 2,1% din PIB, plafonul tinta fiind de 3% din PIB.

Aceasta previziune este in concordanta cu atingerea obiectivelor Irlandei, in cadrul procedurii de deficit fiscal excesiv, an de an, pana in 2015.

2. Estimări ale firmei de servicii integrate de audit și asistență financiară Ernst & Young privind ritmul de dezvoltare al economiei irlandeze

Conform celor mai recente estimări ale firmei de audit internațional Ernst & Young, economia Republicii Irlanda se dezvoltă într-un ritm de trei ori mai rapid decât cea a  Irlandei de Nord. Astfel, E & Y previzionează pentru Republica Irlanda o rata de creștere a PIB-ului de 5,8% pentru acest an și de 4,3% pentru 2016, în timp ce pentru Irlanda de Nord estimările pentru acest an sunt în scădere de la 2% la 1,7%, în ciuda unei scăderi a ratei șomajului în toată insula.

Centrele urbane au cunoscut o creștere mai accentuată decât cele rurale, datorită nivelului mai ridicat al gradului de ocupare al forței de muncă, al infrastructurii mai bune și al avantajelor pe care le oferă clusterele specializate. Soluționarea urgentă a lipsei acute a spațiilor de închiriat și a prețurile ridicate ale locuințelor vor pune în cumpănă ”poveștile urbane de succes” în următoarea perioadă.

3. Rating-uri ale principalelor agenții internaționale de evaluări financiare acordate Irlandei

Noul rating pe termen lung/scurt publicat, in noiembrie 2015, de agentia internationala de evaluare financiara Standard&Poor’s, este de „A+/stable” in crestere fata de evaluarea anterioara („A/A-1”), iar proiectiile surplusului de cont curent ale agentiei indica 4,8% din PIB pana in 2017. Cu toate acestea, agenția S & P a publicat o avertizare pre-electorală privind un posibil rating negativ al datoriei Irlandei dacă următorul guvern va face reduceri fiscale rapide sau va stimula consumul. În eventualitatea că guvernul irlandez va adopta o politica fiscală expansionistă după alegeri sau dacă condițiile de continuare a privatizării vor deveni mai puțin favorabile, ducând la menținerea nivelului ridicat actual al datoriei sectorului public în Irlanda, agenția va lua în considerare acordarea unui rating negativ A-grade. În opinia S & P, politica Irlandei și eficacitatea instituțională au fost susținute prin "consens", cele mai multe dintre principalele partide politice fiind în favoarea unor finanțe publice solide și a unei flexibilități economice. Totodată, S & P consideră că indiferent de rezultatul alegerilor generale din 2016, guvernul care se va instala nu se va abate semnificativ de la țintele fiscale și angajamentele curente. S & P s-a declarat de acord cu direcția de politică fiscală stabilită prin bugetul pe anul 2016, măsurile expansioniste anunțate până în prezent fiind în limitele normale. Agenția a precizat că ar putea să revină la actualul rating pozitiv al Irlandei dacă guvernul va ajunge mai devreme decât se așteaptă la un "surplus fiscal susținut" sau dacă datoria publică netă va scădea mai repede decât a fost prevăzut.

Ratingul de credit al Irlandei acordat de agentia Fitch, a fost „A-” iar pe o baza a mentinerii consolidarii fiscale, agentia preconizeaza iesirea Irlandei din procedura de deficit excesiv pana la sfârsitul anului 2015.

Cu toate ca evoluţia economică a Irlandei a fost puternic afectată de criza bancară internă şi de evoluţiile de pe principalele pieţe externe, Irlanda se numără, si în continuare, printre cele mai competitive 10 economii din lume.

Potrivit Index of Economic Freedom, Irlanda este clasata a noua cea mai libera economie, iar in ceea ce priveste PIB-ul/cap de locuitor este una dintre cele mai bogate tari din OECD si UE.

In clasamentul Global Innovation Index 2015, care evalueaza politicile inovative efective din 141 de tari, Irlanda se situeaza pe locul 8 (in urcare de pe 11 in 2014), inaintea unor tari ca Danemarca, Luxemburg sau Germania.

4. Volskwagen în topul vânzărilor de automobile din Irlanda

În ciuda scandalului emisiilor, Volkswagen rămâne cea mai vândută mașină în Irlanda, arată ultimele statistici publicate de Central Statistics Office (CSO).

Astfel în luna noiembrie 2015, au fost vândute 1874 mașini noi, cu 28% mai multe decât în luna noiembrie 2014. Topul vânzărilor este condus de VW cu 204 mașini, Opel  (187), Ford (166), BMW (152), Renault (130). Cele 5 mărci reprezintă circa 45% din totalul vânzărilor de mașini noi din luna respectivă.

Pe poziția a șasea a acestui clasament se situează marca Dacia, cu 128 de mașini, dintr-un total de 27 de mărci internaționale vândute, înaintea unor mărci recunoscute la nivel mondial ca: Nissan, Skoda, Toyota, Audi, Hyundai, Kia, Peugeot, Volvo etc.

Vânzările de autoturisme Dacia Duster și Dacia Sandero au crescut de 4,7 ori în primele 8 luni ale acestui an, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2014, atingând valoarea de 9,80 milioane Euro, cu 7,73 milioane Euro mai mult decât în primele 8 luni ale anului trecut, conform statisticilor publicate de INS.

Clasamentul CSO arată că numărul mașinilor second hand înregistrate în circulație, în luna noiembrie 2015, a fost de 3.906 mașini, în scădere cu 6,5% față de acceași perioadă a anului 2014.

Ultimele date statistice arată că numărul total de mașini (noi și second hand) înregistrate în circulație în primele 11 luni din 2015 a fost de 120.263, cu 31,5% mai mult decât în perioada similară de anul trecut.

Urmare unei așa numite politici de ”dieselisation” a parcului auto pornită în 2010, considerată în prezent greșită datorită impactului negativ asupra sănătății populației, numărul autovehiculelor diesel a crescut simțitor. Această tendință se manifestă și-n prezent, 70% din automobilele nou înregistrate având drept combustibil motorina.

5. Publicarea noilor linii directoare ale UE privind etichetarea produselor fabricate în așezările israeliene

Ministerul irlandez al Afacerilor Externe și Comerțului (DFAT) a solicitat tuturor ministerelor și departamentelor guvernamentale să publice noile linii directoare ale UE privind etichetarea produselor fabricate în așezările israeliene. Noile orientări, publicate luna trecută, stabilesc modul de etichetare al produselor alimentare și nealimentare provenind din așezările israeliene din teritoriile ocupate din West Bank, declarate ilegale conform reglementărilor internaționale. În timp ce Comisia Europeană le-a prezentat ca fiind clarificări la politica existentă, ele au fost catalogate de Israel drept un mijloc de aplicare a presiunii politice asupra sa, opunându-se vehement acestora.  

Irlanda este unul din cele 16 state UE care au solicitat Comisarului UE pentru Afaceri Externe, Federica Mogherini, introducerea liniilor directoare la nivelul UE.

Introducerea lor nu presupune schimbări legislative, dar o serie de state iau măsuri pentru a atrage atenția importatorilor și comercianților cu amănuntul asupra acestora.

În acest scop, secretarul general al DFAT a solicitat departamentelor guvernamentale popularizarea orientărilor respective la nivelul tuturor organismelor responsabile cu etichetarea și protecția consumatorilor. Anunțul consultativ va fi, de asemenea, postat pe site-ul DFAT. Ministrul irlandez de externe a precizat că prin focalizarea asupra acestor așezări, care sunt ilegale, ”subliniem că ele sunt în centrul atenției noastre și nu punem semnul egal între acestea și acțiunile propuse de unii împotriva Israelului. Irlanda nu sprijină sancțiunile împotriva Israelului, așa cum am afirmat acest lucru în mod repetat în Parlament”.

6. Influențele BREXIT asupra economiei irlandeze

Conform unei evaluări efectuate de Banca Centrală a Irlandei (CBI), ieșirea Marii Britanii din UE, după referendumul din 2017, ar putea avea un impact negativ asupra creșterii economice, a exporturilor, a pieței forței de muncă și a sectorului financiar din Irlanda. Amploarea impactului va depinde de măsura în care comerțul MB-UE, mobilitatea forței de muncă și interacțiunile financiare se vor limita după plecarea din cadrul Uniunii. Evaluarea băncii privind un eventual "Brexit" a fost făcută într-un comentariu macro-financiar prilejuit de examinarea bianuală a condițiilor care stau la baza sistemului financiar și a piețelor financiare.

În opinia CBI, piața Marii Britanii a rămas deosebit de importantă pentru firmele irlandeze, chiar dacă economia Irlandei în ansamblu este mai puțin dependentă de ea. Unele sectoare ca: agro-alimentar, îmbrăcăminte și încălțăminte, turism, echipamente de calcul și serviciile financiare continuă să aibă o dependență relativ mare de exporturile către Marea Britanie și, în consecință, ar putea fi afectate în mod disproporționat. Impactul unui Brexit asupra sectorului financiar irlandez, inclusiv bănci, firme de asigurări și intermediari financiari nebancari, ar putea fi semnificativ în cazul în care ar avea loc într-un mod dezordonat și/sau ar avea un impact negativ mare asupra economiei britanice.

În plus, orice schimbare potențială a investițiilor străine directe din Marea Britanie în Irlanda ar putea duce la o creștere a dimensiunii sectorului și ar avea un impact negativ asupra supravegherii.

Pentru sectorul bancar, impactul asupra rentabilității ar putea să apară ca rezultat al oricărei încetiniri a economiei Regatului Unit și/sau a pieței imobiliare, cu efecte pentru economia irlandeză, în special prin reducerea creditării marilor exportatori, dar și a IMM-urilor care depind de condițiile economice din Marea Britanie, efecte pe piețele financiare și/sau acces limitat la piața britanică.

Conform declarațiilor economistului șef al CBI, deși perspectivele economiei irlandeze s-au îmbunătățit, previziunile la nivel global s-au înrăutățit pe fondul îngrijorării cauzate de încetinirea mai accentuată, decât se anticipase inițial, a creșterii economice a Chinei.

Evaluarea a avertizat, totodată, despre un posibil ”declin rapid” al prețului activelor în cazul unei schimbări de atitudine din partea investitorilor, a unei creșteri a ratei oficiale a dobânzilor sau al unui eveniment economic sau financiar advers. Este preconizată, de asemenea, apariția unor riscuri provenite din economiile unor piețe emergente, dar și datorate, într-o mai mică măsură, unei creșteri reduse din zona euro. Aceste riscuri externe sunt deosebit de relevante pentru Irlanda, ca economie deschisă, datorită menținerii unor probleme moștenite de pe vremea crizei, care au lăsat economia vulnerabilă la rate ale dobânzii mai mari în următorii ani, cât și oricăror șocuri ale pieței economico-financiare care ar putea apărea în mediul global.

7. Banca Centrală a Irlandei a comunicat valoarea nominală a obligațiunilor de stat emise în luna octombrie 2015

Valoarea nominală a obligațiunilor de stat emise în luna octombrie a fost de 125,5 miliarde €, cu 604 milioane € mai mult decât în luna precedentă, a comunicat Banca Centrală a Irlandei. Potrivit datelor respective, mai mult de 60 % din titlurile de stat irlandeze sunt deținute de nerezidenți, față de 54,4% în urmă cu un an. Aceasta reprezintă o creștere de 14,1 miliarde €. Deținerile de către nerezidenți au crescut cu 470 milioane € în cursul lunii octombrie a.c..

Rezidenții irlandezi dețin 39,8% din obligațiunile guvernamentale pe termen lung, din care instituțiile de credit irlandeze și Banca Centrală contabilizează 92,2% din acestea. Deținerile instituțiilor de credit și Băncii Centrale au crescut cu 856 milioane €, în ultimele 3 luni.

În ceea ce privește perioada de maturizare a obligațiunilor, Banca Centrală a declarat că titluri de stat în valoare de 58,1 miliarde € se vor maturiza în următorii cinci ani. 68,9% dintre obligațiunile scadente sunt deținute de nerezidenți.

Data publicării: 10/12/2015
BPCE Dublin

Taguri: Irlanda, stiri, macroeconomie.



Bookmark and Share