Ştiri   Irlanda - Buletin economic

Actualitatea economică din Irlanda, în perioada 1 - 31 ianuarie 2017

1. Conform companiei de brokeraj Davy Group, principalul furnizor irlandez de servicii de gestionare a averilor, management al activelor, piețe de capital și servicii de consultanță financiară, cu sediul în Dublin și birouri în Londra, Belfast, Cork și Galway, se preconizează că în acest an Irlanda va avea o creștere mai rapidă decât se anticipase inițial. O mulțime de indicatori economici recenți, printre care o redresare a industriei prelucrătoare și a serviciilor, înregistrați în luna ianuarie a.c., au condus la concluzia că este posibil ca expansiunea PIB în 2017 să fie de 5%, semnificativ mai mare decât cea previzionată anterior, de 3,7%.

Firma de brokeraj Davy a declarat că noua turnură este neașteptată și ea marchează sfârșitul perioadei de încetinire înregistrate în a doua jumătate a anului 2016, în urma referendumului Brexit, sugerând, totodată, că Irlanda va cunoaște, în acest an, cea mai rapidă rată de creștere a economiei din zona Euro.

Grupul a evidențiat, de asemenea, o creștere accentuată a ratei de încredere a consumatorilor, care a atins cel mai înalt nivel din ultimele 7 luni.

Cu toate acestea, a fost remarcată influența negativă pe care slăbirea lirei sterline și micșorarea numărului de comenzi primite din Marea Britanie le-au avut asupra sectorului  manufacturier irlandez, având drept consecință o creștere a producției cu doar 0,3% în 2016.

2. În cadrul unei întâlniri sectoriale privind Brexit, organizate de Departamentul irlandez al Agriculturii, Alimentației și Pescuitului (DAFM), cu specialiști din domeniul pescuitului, ministrul irlandez pe profil, Michael Creed, a avertizat că decizia Marii Britanii de a exclude, post Brexit, bărcile de pescuit străine din zona sa de pescuit reprezintă o "amenințare fundamentală" pentru sectorul pescuitului din Irlanda. Permiterea accesului numai pentru pescarii britanici va face ca stocurile de pește să fie "ale lor și numai ale lor”, a accentuat ministrul irlandez.

În prezent, o medie de 36% din recolta de pescuit a pescarilor irlandezi provine din apele Regatul Unit, iar pentru unele dintre cele mai importante companii de pescuit irlandeze acest procent este substanțial mai mare. O asemenea măsură extremă, coroborată cu dubla amenințare privind accesul și cotele, ar putea duce la creșterea activității altor nave, aparținând statelor membre UE, în apele din jurul Irlandei, amenințând viabilitatea pe termen lung a industriei irlandeze de colectare și prelucrare a peștelui.

Cecil Beamish, secretarul general adjunct al DAFM, a declarat că în timp ce sectorul pescuitului din Marea Britanie și-a exprimat deja opinia, guvernul Regatului Unit nu a făcut încă acest lucru, deși negocierile urmează să înceapă. Și secretarul general adjunct al DAFM a subliniat riscurile generate pentru sectorul pescuitului din Irlanda de ambițiile industriei similare din Marea Britanie.

Zona de pescuit exclusiv a Marii Britanii creează granițe maritime cu Irlanda pe trei laturi, împărțind Marea Celtică și Marea Irlandei în jumătate și o zonă la nord-vestul Irlandei.

În prezent, fiecare stat membru are acces deplin într-o anumită zonă, în afara zonei teritoriale de 12 mile (19km), cu condiția ca acesta să aibă cotă de pescuit în acea zonă.

Post-Brexit, industria pescuitului din Marea Britanie dorește un acces exclusiv la zona sa de pescuit, pentru uz propriu, excluzând navele străine.

Domnul Beamish a precizat că, în prezent, 58% din stocurile de pește, capturate din zona Regatului Unit, sunt luate de către nave non-UK, conform statisticilor publicate pentru perioada 2012-2014. Din cele 1,1 milioane de tone colectate din zona Regatului Unit, 650.000 de tone sunt capturate de nave străine. Aceste 650.000 de tone vor face obiectul discuțiilor din jurul Brexit. Cine le va lua ?

Circa 64% din captura de macrou a vaselor de pescuit irlandeze și 39% din cea de creveți sunt prinse din zona de pescuit a Marii Britanii, în timp ce Regatul Unit își ia mai puțin de o cincime din întregul său stoc din afara zonei sale. Din perspectiva sa, Marea Britanie este mult mai puțin dependentă de accesul la apele UE, decât celelalte state membre, inclusiv Irlanda. Acest lucru impune ca Guvernul irlandez să pună un accent mai mare asupra riscurilor cu care se confruntă sectorul său de pescuit.

3. Într-un interviu acordat postului public de televiziune RTE, fostul ministru de externe irlandez, Dermot Ahern, a avertizat că reintroducerea unei frontiere, post-Brexit, între Republica Irlanda și Irlanda de Nord ar fi "un dezastru" pentru Irlanda, în special pe partea de sud a frontierei, Guvernul irlandez fiind pus într-o poziție dificilă, împotriva voinței sale, dar pe care va trebui să încerce să o amelioreze. 

O poziție asemănătoare, împotriva unei frontiere irlandeze închise post-Brexit, care nu este acceptabilă pentru transferul de mărfuri sau persoane, a fost luată și de Asociația Experților Contabili din Irlanda (CAI). Într-o intervenție pe care președintele CAI, Liam Lynch, care este și șeful Departamentului Asigurări din cadrul KPMG Ireland, a avut-o recent, acesta a declarat că "se pare că ne îndreptăm spre un Brexit dur, cu un Regat Unit în afara zonei de comerț liber și în afara uniunii vamale, ceea ce va fi extrem de dificil pentru insula Irlanda.” Președintele CAI a făcut apel la o mobilizare generală și la începerea de "consultări rapide și semnificative între guverne și mediul de afaceri" pentru a stabili un mod de funcționare a graniței dintre Nord și Sud, cu cât mai mici perturbări economice. Liderii de afaceri cunosc problemele care trebuie rezolvate și doresc ca ele să fie aduse la masa negocierilor înaintea invocării articolului 50. În opinia președintelui CAI, Irlanda trebuie să adopte o poziție de lider, împreună cu celelalte 26 de state din cadrul UE, Comisia Europeană și Parlamentul European, pentru a reprezenta preocupările și oportunitățile mediului de afaceri irlandez. CAI militează pentru "menținerea și consolidarea" poziției Irlandei în cadrul UE, ca alternativă vitală pentru viitorul țării.
CAI este cea mai mare și cea mai veche organizație profesională din domeniul contabilității din Irlanda. Ea a fost fondat în 1888 și reprezintă 25.000 de membri din întreaga lume.

În ciuda asigurărilor date atât de primul-ministru britanic Theresa May, care a insistat că atât guvernul britanic cât și cel irlandez doresc să vadă o "frontieră fără delimitări și fricțiuni", cât și a dorinței Taoiseach (premierului irlandez), Enda Kenny, de a se ajunge la un acord special între Republica Irlanda și Irlanda de Nord, experții irlandezi din domeniul vamal sunt reticenți în ceea ce privește posibilitatea păstrării regimului juridic vamal actual și prevăd consecințe mult mai grave pentru circulația transfrontalieră de mărfuri și persoane. În opinia acestora, chiar dacă Marea Britanie va reuși să încheie un nou Acord de Comerț Liber, ”cuprinzător, îndrăzneț și ambițios” cu UE, aceasta nu va însemna că schimburile comerciale dintre Nord și Sud vor fi scutite complet de taxe. Conform prevederilor unui ACL, mărfurile fabricate în întregime sau în mare parte într-o țară parteneră vor fi scutite de la plata taxelor vamale de import, dar nu vor fi exceptate, în cazul importurilor, de la plata TVA și a accizelor (ex. pentru alcool și tutun). În momentul în care Marea Britanie va ieși din uniunea vamala a UE, granița dintre Irlanda și Irlanda de Nord va deveni frontieră vamală externă, căreia i se va aplica legislația vamală a UE asupra circulației mărfurilor. Aceasta se va aplica și asupra circulației persoanelor, care vor avea voie să introducă bunuri scutite de taxe, din Nord în Sud, doar în marja unei anumite limite (300 Euro pentru băuturile alcoolice și tutun) și vor trebui să le declare pe cele care depășesc pragul stabilit, la intrarea în Irlanda. Firmele irlandeze exportatoare și importatoare vor trebui să urmeze procedurile vamale aplicate exporturilor și importurilor în/din țări terțe, non-UE, și să se supună controalelor vamale aplicate la frontieră de personalul specializat, ceea ce poate genera cozi și întârzieri.

O poziție împotriva introducerii unei ”frontiere dure” între Irlanda și Irlanda de Nord a luat și Asociația Transportatorilor Rutieri Irlandezi (IRHA), care prin intermediul președintelui,  Verona Murphy, a declarat că 95% din mărfurile irlandeze din Sud sunt transferate peste granița cu Nordul pe cale rutieră, iar revenirea la frontiere ar avea implicații semnificative nu numai asupra schimburilor de mărfuri, dar și privind destabilizarea procesul de pace. ”O frontieră dură va fi total neproductivă, iar șoferii nu vor fi dispuși să piardă patru ore pe o rută de 105 mile (169 km) între Dublin și Belfast."
În opinia IRHA, având în vedere că un "acord special" doar între Irlanda de Nord și Irlanda nu este legal posibil, iar convenirea unor norme vamale speciale ale UE pentru frontiera dintre Irlanda și Irlanda de Nord este puțin probabilă, obiectivul principal va fi asigurarea că procedurile vamale și formalitățile, pentru persoanele fizice și juridice, vor fi lipsite, cât de mult posibil, de limitări și fricțiuni.
Legislația vamală a UE prevede o serie de simplificări, cum ar fi declarațiile vamale verbale sau chiar declarațiile făcute la trecerea frontierei, precum și declarațiile făcute prin înscrierea în evidențe care pot fi utilizate în cazul în care sunt îndeplinite condițiile.
Mai mult, Irlanda și Marea Britanie ar putea conveni introducerea unui singur ghișeu la trecerea frontierei, astfel încât un export din Irlanda să fie tratat, în același timp, ca un import în Marea Britanie, și vice-versa. Acesta se poate realiza fie printr-un birou comun de frontieră, în care funcționari vamali din ambele țări lucrează, sau prin împuternicirea, de exemplu, a personalului vamal din Irlanda să acționeze, de asemenea, în numele Regatului Unit.
După părerea președintelui IRHA, indiferent de raportul final dintre Marea Britanie și UE, se poate acționa din timp pentru pregătirea noii situații, prin demararea unor investiții în construirea unui număr suficient de birouri vamale, instalarea de scanere mobile, pentru ca în majoritatea cazurilor camioanele să nu fie nevoie a fi descărcate, culoare roșii și verzi pentru vehicule, crearea și menținerea unei infrastructuri IT compatibile, facilități care pot contribui la reducerea în mod semnificativ a cozilor, întârzierilor și birocrației.
În cazul în care Marea Britanie se va alătura Convenției de tranzit comun, mărfurile ar putea fi mutate de la punctul de plecare până la punctul de destinație (de exemplu, de la Dublin la Belfast) în regim vamal suspensiv, fără a fi necesar un control la frontieră.
Datorită faptului că schimburile comerciale cu Marea Britanie vor fi supuse unor formalități vamale, iar volumul de muncă în birourile vamale va crește, IRHA propune, de asemenea, ca autoritățile irlandeze să ia deja în considerare recrutarea și formarea profesională a unor funcționari vamali suplimentari, destinați atât noilor birouri vamale de la granița cu Irlanda de Nord, cât și altor birouri vamale.
Singurul avantaj al Brexit pentru Irlanda va fi că va oferi noi oportunități de muncă pentru specialiștii vamali, contabili, experți IT și constructorii de infrastructură.

Data publicării: 08/02/2017
BPCE Dublin

Taguri: Irlanda, stiri, macroeconomie.



Bookmark and Share