Ştiri   Irlanda - Buletin economic

Actualitatea economică din Irlanda, în luna februarie 2017

1. Într-un raport, elaborat recent de Comitetul pentru Agricultură și Alimentație, din cadrul Camerei de Comerț Britanice-Irlandeze (BICCAFC), se menționează impactul major pe care Brexit-ul îl va avea asupra sectorului agro-alimentar irlandez, în special asupra sectoarelor de prelucrare a cărnii de vită și de producere a untului și brânzei tip ”Cheddar”, datorită nivelului semnificativ de integrare al agriculturii între Republica Irlanda și Irlanda de Nord și a modului eficient și perfect de funcționare, printr-o ”graniță invizibilă”. Raportul constată că mai multe sub-sectoare operează pe o piață care acoperă de facto toată insula, cu multiple activități productive răspândite între cele două state. El stipulează, totodată, că impunerea unor tarife va avea influențe deosebit de negative, care vor trebui avute în vedere de Irlanda la elaborarea strategiei negocierilor Brexit viitoare, iar decizia Marii Britanii de a parăsi UE necesită un răspuns din partea întregii insule. Încheierea unui ACL atotcuprinzător, în interesul reciproc al Marii Britanii și UE, care să includă și agricultura, va fi un obiectiv prioritar, de cea mai mare importanță pentru sectorul agro-alimentar irlandez. În opinia BICCAFC, guvernul irlandez și ministrul irlandez al agriculturii trebuie să facă presiuni la Bruxelles, pentru că ”o afacere proastă pentru Marea Britanie ar putea avea consecințe negative pentru Irlanda”. În acest sens, raportul recomandă guvernului irlandez întreprinderea următoarelor măsuri: 
• introducerea unei strategii specifice pentru abordarea efectelor negative ale Brexit, la nivel integrat, asupra tuturor firmelor din sectorul agro-alimentar din insulă;
• reducerea costurilor cu asigurările sociale plătite de angajatorii (PRSI) din sectorul agro-alimentar;
• extinderea Programului de Intensificare a Marketing-ului, finanțat de agenția irlandeză specializată în promovarea produselor agro-alimentare (Bord Bia), conceput a sprijini exporturile acestor produse în Marea Britanie;
• obținerea, de către Guvernul irlandez, a sprijinului necesar din partea UE, pentru sectorul agro-alimentar irlandez, ca urmare a impactului Brexit asupra acestuia.

Punctul de vedere al BICCAFC este împărtășit și de Asociația Europeană pentru Comerțul cu Produse Lactate - EUCOLAIT, care reprezintă, la Bruxelles, interesele exportatorilor, importatorilor și comercianților de produse lactate din Europa. Astfel, într-un raport al acestei asociații se evidențiază faptul că volume uriașe de lapte crud traversează frontiera dintre Irlanda de Nord și Republica Irlanda, în fiecare zi, pentru a fi prelucrate. În 2016, circa 800 milioane de litri, reprezentând aproximativ 12% din producția de lapte a Irlandei, au fost prelucrate în Sud. Mai mult, 75% din instalațiile de prelucrare din Irlanda de Nord sunt deținute în totalitate sau în comun de către companii irlandeze, iar o restabilire a unei frontiere, numai din punct de vedere al taxelor, ar fi extrem de dăunătoare atât pentru producătorii din Irlanda de Nord, cât și pentru fabricile de produse lactate din Republica Irlanda.
În opinia EUCOLAIT, pentru evitarea oricăror perturbări ale schimburilor comerciale, negocierile privind viitorul acord comercial UE-UK ar trebui să fie parte integrantă a procesului de invocare a Articolului 50, în loc să fie inițiate după ce ieșirea a avut loc.
Raportul menționează, totodată, că în prezent, taxele UE-MFN pentru principalele produse lactate sunt, în regiune, de 100-200 Euro/100 kg (aproximativ 40% până la 80%, în funcție de produs și prețuri). În cazul în care Regatul Unit continuă să utilizeze clasificarea tarifară și nivelurile taxelor UE (cel puțin în prima etapă după Brexit), aceleași tarife se vor aplica exporturilor UE către Marea Britanie, ceea ce, având în vedere dimensiunea fluxurilor comerciale în ambele direcții, ar avea un impact catastrofal.
O opțiune mai bună, potrivit raportului, ar fi un acord interimar care să mențină status quo-ul actual până la finalizarea discuțiilor privind viitorul acord comercial și punerea în aplicare a prevederilor acestuia. Instituirea unui astfel de regim interimar ar trebui decisă cât mai curând posibil, astfel încât să se limiteze incertitudinea cu care se confruntă companiile care operează pe ambele piețe și să se evite orice perturbare inutilă a activității normale de afaceri.

2. O importantă misiune economică irlandeză, compusă din peste 30 de companii agro-alimentare și agro-tech, efectuează în perioada 25 februarie -  3 martie 2017, o deplasare în două state din Golf: Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. Delegația este condusă de ministrul agriculturii, alimentației și pescuitului, Michael Creed, și este considerată o oportunitate majoră de promovare a sectorul agro-alimentar irlandez pe piețe cheie, în care există deja puncte de sprijin. Misiunea economică face parte dintr-un program de 20 de manifestări specifice cuprinse în Planul de acțiune pe termen lung, avut în vedere de guvernul irlandez, ca răspuns la Brexit, care cuprinde strategia comercială viitoare a Irlandei în vederea creșterii de noi locuri de muncă, începând cu acest an.
Programul misiunii economice include vizite la Riyadh, Abu Dhabi și Dubai, în toate orașele mari din regiune, participarea la târgul internațional ”
Gulfood Trade Fair”, și va implica peste 30 de întrevederi separate, inclusiv întâlniri cu personalități politice cheie, organisme de reglementare și potențiali clienți pentru produsele agro-alimentare irlandeze. În afara companiilor participante, ministrul irlandez al agriculturii mai este însoțit și de importante oficilități din partea Bord Bia, Enterprise Ireland și Agenția Irlandeză pentru Sisteme Alimentare Durabile.
Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite preiau deja din Irlanda produse alimentare în valoare de peste 200 milioane Euro, ceea ce reprezintă o creștere de peste 50%, doar în ultimii trei ani. Exporturile irlandeze de produse alimentare și băuturi, în țările din Golf, au ajuns deja la valoarea de 250 milioane Euro, iar ambiția părții irlandeze este ca acestea să se dubleze în următorii cinci ani, profitând de potențialul enorm de absorbție al pieței din zonă.
Încă din prima zi a vizitei, ministrul irlandez al agriculturii a anunțat încheierea unui acord care prevede un acces sporit al cărnii de vită irlandeze pe piața Arabiei Saudite,
prin adăugarea produselor din carne prelucrată, fiartă, tocată și a cărnii pe os, la produsele care pot fi exportate pe această piață. Acordul a fost perfectat în vederea creșterii oportunităților de export pentru agricultorii irlandezi, în preajma ieșirii Marii Britanii din UE, și el este rezultatul discuțiilor la nivel înalt între ministrul irlandez al agriculturii și președintele executiv al Autorității pentru Administrarea Alimentelor și Medicamentelor (SFDA), din Arabia Saudită. Au fost discutate, de asemenea, o serie de probleme tehnice de certificare, pentru produse lactate și alte sectoare, ambele părți fiind de acord asupra demarării procesului de accedere a cărnii de oaie pe piața saudită, după parcurgerea etapelor tehnice necesare.
Irlanda a exportat, în 2016, 526 mii tone de carne de vită, în valoare de 2,4 miliarde Euro, în 70 de țări. Dintre acestea, 234 mii tone au mers în Marea Britanie și alte 31 mii tone în Irlanda de Nord, care împreună au reprezentat 265 mii tone, adică puțin peste jumătate din totalul exporturilor. Per ansamblu, Marea Britanie și UE au reprezentat 91% din exporturile irlandeze de carne de vită și organe, în 2016.
Arabia Saudita a fost a treia cea mai mare destinație din afara UE pentru exporturile agro-alimentare irlandeze, după China și SUA. Exporturile totale agro-alimentare către Arabia Saudită au crescut de la 92 milioane Euro, în 2013, până la 136 milioane Euro, în 2016, ceea ce reprezintă o creștere de aproape 50%, pe parcursul a numai trei ani.
Misiunea economică va continua în Emiratele Arabe Unite (EAU), unde sunt programate întâlniri atât în Dubai, cât și în Abu Dhabi. Ministrul irlandez al agriculturii se va întâlni cu omologul său de la Ministerul pentru Schimbări Climatice și Mediu și cu președintele Autorității din Abu Dhabi pentru Controlul Alimentelor și va participa la deschiderea celui mai mare târg internațional din lume pentru produse alimentare, ”Gulfood 2017 – Dubai”, unde Irlanda participă cu pavilion național, fiind reprezentată de 20 de firme. Se apreciază că manifestarea expozițională respectivă, la care vor participa circa 5.000 de expozanți și peste 95.000 de vizitatori, va oferi firmelor irlandeze participante oportunități importante de promovare a produselor alimentare și băuturilor irlandeze de înaltă calitate.
Programul misiunii economice mai include și lansarea Clubului Bucătarilor de Carne de Vită Irlandeză, primul de acest gen din afara Irlandei, a programului ”Origin Green”, destinat promovării produselor alimentare ecologice irlandeze și a brand-ului irlandez ”Green Isle”, recunoscut deja la nivel mondial.
Exporturile de produse alimentare irlandeze în EAU au crescut de la 41,5 milioane Euro (circa 9.000 tone), în 2013, la 60 milioane Euro (21.700 tone), în 2016. O proporție importantă din aceste exporturi, peste 70%, o reprezintă produsele lactate, dar, în ultima perioadă, o gamă din ce în ce mai variată de alte produse agro-alimentare, ca: băuturi, pește, cereale, ouă, carne și alte produse, capătă o pondere crescută.  
Importanța acordată zonei este marcată și prin prezența unui atașat agricol permanent în cadrul ambasadei Irlandei în EAU, cu atribuții de acoperire pentru toate țările din zona Golfului. 

3. Într-o interpelare în Parlamentul irlandez, privind o notă tehnică recent emisă de Comitetul pentru Agricultură din cadrul Parlamentului European, conform căreia ar putea exista reduceri de plăți directe către agricultorii din UE de peste 3 miliarde Euro pe an, ca urmare a Brexit, ministrul irlandez al agriculturii, alimentației și pescuitului, Michael Creed, a declarat că este de așteptat ca ieșirea Marii Britanii din UE să reducă bugetul total al UE cu 5 - 10%. Acest lucru va avea, fără îndoială, implicații pentru viitoarele decizii de cheltuieli, pe fondul unui cadru bugetar deja foarte strâns. Cu toate acestea, ministrul a sublinit că valoarea fondurilor PAC pentru fiecare stat membru este stabilită până în 2020, în conformitate cu Regulamentele Consiliului și Parlamentului European și orice modificare a cifrelor actuale va necesita un amendament co-decizional al regulamentelor respective.
Ministrul Creed a precizat că PAC reprezintă aproximativ 37% din bugetul UE și există o presiune permanentă din partea unor State Membre de a reduce acest procentaj și de a devia cheltuielile UE către domenii mai noi ale politicii comune, cum ar fi migrația, acțiunea externă și dezvoltarea cooperării.

4. Conform celor declarate de șeful compartimentului de servicii de audit și asigurări al companiei multinaționale irlandeze Mazars, specializată în servicii de audit, contabilitate, fiscalitate, juridice și consultanță, protecționismul SUA va afecta investițiile străine directe din Irlanda. Marile reduceri ale ratei impozitului pe profit, pe care administrația americană intenționează a le aplica, vor diminua interesul companiilor de a localiza activități în afara SUA, inclusiv în Irlanda. Dependența Irlandei de ISD americane este deja cunoscută și ea este ilustrată de fluxurile investiționale provenind din Statele Unite. Astfel, conform Oficiului Central de Statistică (CSO) al Irlandei, din cele 170 de miliarde Euro, cât au totalizat ISD în 2015, circa 100 miliarde Euro au provenit din Statele Unite. Companiile americane asigură, în prezent, 140.000 de locuri de muncă, în Irlanda.
Partea bună a lucrurilor este că încă există timpul necesar pentru a combate ceea ce se poate întâmpla în viitor. Pe termen scurt, costurile irecuperabile ale companiilor multinaționale existente în Irlanda vor determina o schimbare lentă a economiei bazate pe ISD, preferabilă căutării unei soluții dramatice urgente de ieșire. Soluția va fi reorientarea energiilor locale pe dezvoltarea competitivității și a altor stimulente pentru a face din Irlanda o locație atractivă de investiții, atât pentru investitorii din SUA, cât și din alte țări.
Comentariile specialistului de la Mazars vin pe fondul ultimelor date statistice ale CSO care relevă rezultate mixte ale producției din industriile prelucrătoare. Ele arătă că deși în ultimele trei luni ale anului trecut, producția manufacturieră a crescut cu 3%, față de trimestrul III, în luna decembrie ea a fost mai mică cu 12%, decât în noiembrie, și cu aproape 2% mai mică decât cea pentru întregul an.
CSO a comunicat că nu a existat nici o modificare a valorii indicelui serviciilor lunare ajustate sezonier, în decembrie 2016, în comparație cu luna noiembrie 2016. Cu toate acestea, valoarea serviciilor pe întregul an 2016, indică o creștere de 9%. Comparativ cu anul precedent, creșteri mari în sfera serviciilor au fost înregistrate de tehnologia informației și comunicațiilor, cu 30%, și în comerțul cu ridicata și cu amănuntul, cu 7%.
În același timp, creșterea în sectorul serviciilor din Marea Britanie a încetinit pentru prima dată în ultimele patru luni, în ianuarie, în timp ce companiile s-au luptat cu cea mai bruscă creștere a costurilor lor, din ultimii cinci ani.

Data publicării: 01/03/2017
BPCE Dublin

Taguri: Irlanda, știri, macroeconomie.



Bookmark and Share