Ştiri   Irlanda - Buletin economic

Actualitatea economică din Irlanda, în luna septembrie 2017

1. Conform datelor statistice, publicate la 15 septembrie de Biroul Central de Statistică irlandez (CSO), economia irlandeză a crescut, în al doilea trimestru al anului 2017, cu 1,4%, revenindu-și după contracția de 2,6% din primul trimestru.
În ciuda volatilității de la un trimestru la altul, cele mai recente date arată că PIB-ul irlandez a cunoscut, în termeni anuali, o creștere sănătoasă de 5,8%.
Totuși, cifrele compilate de CSO arată că PNB, care măsoară mai bine activitatea economică internă din Irlanda, a scăzut cu 4,6%, în trimestrul al doilea, datorită fluxurilor de profit ale multinaționalelor.
În afara micilor contracții din sectoarele construcțiilor și cel imobiliar, toate celelalte sectoare ale economiei au înregistrat creșteri, pe parcursul trimestrului.
Activitățile financiare și de asigurări au crescut cu 4,6%, în timp ce serviciile profesionale, administrative și de asistență au crescut cu 5,1%.
În ceea ce privește latura de cheltuieli, consumul personal de bunuri și servicii, o măsură cheie a activității interne, a scăzut cu 1,1%. Declinul consumului s-a datorat, conform CSO, unor preluări semnificative a cumpărăturilor din Irlanda de Nord și a creșterii  importurilor de mașini second-hand din Marea Britanie, în detrimentul celor noi, urmare deprecierii valorii lirei sterline. O scădere de 300 milioane euro a încasărilor accizelor, în al doilea trimestru al anului 2017, a fost atribuită achizițiilor sporite de alcool, țigarete și combustibili dincolo de graniță, determinată de slăbiciunea actuală a lirei sterline.
Investițiile au crescut cu 39,9%, în trimestrul al doilea, determinate de importul în Irlanda de produse de proprietate intelectuală, trăsătură caracteristică a pieței irlandeze în ultimele trimestre.
Contul curent al balanței de plăți, care reflectă fluxurile economice ale Irlandei cu restul lumii, a înregistrat un deficit de 872 milioane euro, o îmbunătățire a deficitului de 1,65 miliarde euro, înregistrat în al doilea trimestru al anului trecut.
Urmare creșterii economice continue a Irlandei, a preconizatei realizări a unui buget echilibrat și a scăderii continue a gradului de îndatorare a populației, agenția de rating Moody's a îmbunătățit, la 15 septembrie a.c., ratingul suveran al Irlandei de la A3 la A2 (o îmbunătățire cu o notă pe scara Moody's), ceea ce va spori și mai mult atractivitatea investițională a acesteia.

2. Citigroup și Bank of America, două dintre cele mai mari bănci americane, au demarat deja planurile de extindere la Dublin, ca o componentă a pregătirilor pentru Brexit, ceea ce ar putea duce la crearea a câteva sute de noi locuri de muncă în domeniul financiar, în capitala Irlandei.
Citigroup, care a ales Frankfurt ca viitor centru pentru tranzacționarea acțiunilor și obligațiunilor din Europa, încearcă, de asemenea, să-și crească prezența pe piața irlandeză, unde are deja 2.500 de angajați, pe măsura avansării punerii în aplicare a planurilor sale de contracarare a Brexit.
Bank of America, de asemenea, este în curs de detaliere a intențiilor sale de extindere în Irlanda pentru a-și spori accesul pe piața UE. Sunt cunoscute, deja, demersurile întreprinse de grupul Bank of America - Merrill Lynch de la Dublin pentru prelungirea contractului de leasing existent, care va expira anul viitor, pentru o clădire de 7.031 mp, situată în afara orașului, și extinderea cu încă un spațiu de circa 2.000 mp. În plus, gigantul din Wall Street, care a informat oficialii guvernamentali, în februarie a.c., despre intenția de a-și majora forța de muncă irlandeză cu 17%, la peste 700 de persoane, într-o expansiune non-Brexit, are încă un spațiu de circa 2.000 mp în centrul Dublin-ului.
Împreună, cele trei spații de birouri vor putea găzdui până la 1.000 de angajați, pe baza unui nou concept de reorganizare, care-i oferă flexibilitatea de a adăuga până la 300 de angajați suplimentari.
Conform evoluțiilor recente, se prefigurează ca trei dintre cele mai mari bănci din SUA, după valoarea de piață, incluzând-o și pe JP Morgan, să își crească operațiunile din Irlanda, ca pregătire în vederea Brexit.
Grupul de reflecție Bruegel, cu sediul la Bruxelles, a estimat că Londra ar putea pierde 10.000 de locuri de muncă în domeniul bancar și alte 20.000 de conturi în domeniul serviciilor financiare, iar aproximativ 1,8 trilioane Euro în active vor fi scoase din Marea Britanie, în următorii ani.
Renumita firmă de contabilitate și consultanță financiară, Ernst & Young, a declarat recent că Dublin și Frankfurt conduc cursa, în rândul orașelor europene, de atragere a firmelor financiare care doresc să-și mute activitatea de la Londra, după ce Marea Britanie va părăsi UE, în martie 2019. Aproximativ 19 companii, din 59, au indicat că urmăresc mutarea de personal sau operațiuni la Dublin, 18 la Frankfurt și 11 la Luxemburg.
Separat, Agenția Națională de Management a Trezoreriei a evidențiat într-o prezentare adresată investitorilor, publicată pe site-ul său, că, în timp ce piața irlandeză poate beneficia de un aflux de activități financiare, Brexit va fi cel mai probabil un fenomen net negativ pentru Irlanda, din care comerțul și turismul vor suferi cel mai mult, iar fiecare scădere cu 1% a dimensiunii economiei britanice poate reduce economia irlandeză cu 0,3% până la 0,8%.

3. În Raportul anual pe 2017 privind tendințele locațiilor globale, al ”IBM Institute for Business Value”, Irlanda continuă să fie evaluată, în al șaselea an consecutiv, ca fiind cea mai bună țară din lume pentru atragerea investițiilor străine directe cu valoare ridicată. Lista include pe următoarele nouă poziții pe: Danemarca, Singapore, Olanda, Ungaria, Suedia, Japonia, Costa Rica, Elveția și Hong Kong.

Raportul IBM 2017 afirmă că nivelurile ISD în Irlanda au crescut, în 2016, ca și numărul de locuri de muncă create, nivelul de ocupare a forței de muncă mărindu-se cu 10%, cea mai mare creștere din ultimul deceniu.

În mod explicabil, Marea Britanie a înregistrat o scădere cu 13% a ISD și a numărului de locuri de muncă conexe, create anul trecut. Companiile multinaționale, care au exclus din vederile lor UK și alte locații europene, continuă să considere Irlanda drept un Hub central. Agenția de atragere a investițiilor străine în Irlanda (Ireland Development Agency - IDA) a pus acest lucru pe seama competitivității generale a Irlandei, disponibilității personalului calificat și climatului de afaceri favorabil.

Potențialii nori care pot apărea la orizontul atractivității investiționale a Irlandei includ reformele fiscale din SUA care, dacă ar fi puse în aplicare, ar putea avea un impact asupra capacității Irlandei de a atrage ISD. Infrastructura, sau mai degrabă lipsa acesteia, se poate dovedi, de asemenea, o piedică foarte serioasă care nu va afecta numai ISD, ci și creșterea economică a întreprinderilor indigene, care vor avea de suferit datorită lipsei unei rețele de infrastructură interconectate, în special în vestul țării. Pentru a-și menține poziția de top în atragerea ISD și a-și asigura o dezvoltare regională echilibrată, Irlanda are nevoie de investiții guvernamentale majore în domeniul drumurilor, al căilor ferate, al apelor, al protejării contra inundațiilor și al rețelelor de comunicații în bandă largă.

4. Companiile irlandeze cu activități în domeniul tehnologiei digitale se confruntă în acest an cu dificultăți majore în atragerea de personal din cauza lipsei acute de locuințe și a costurilor ridicate de închiriere a unui apartament. Conform ultimei analize de piață și a unui sondaj salarial realizat de grupul de recrutare Prosperity, realitatea durabilă este că sectoarele Digital și Tech din Irlanda nu pot fi susținute numai pe baza competențelor indigene, universitățile irlandeze nereușind să acopere cu absolvenți cerințele sectoarelor digitale și tehnice ale multinaționalelor și firmelor indigene din Irlanda. De aceea, există un mare interes în atragerea de talente din afara Irlandei, iar în ultimii ani, 40% din personalul plasat de Prosperity a provenit din străinătate.
Totuși, comparativ cu anul 2016 și cu anii anteriori, când s-a înregistrat o rată de respingere de aproximativ 15% din partea candidaților care locuiesc în străinătate, în primele 8 luni din 2017, această rată s-a dublat, la aproape 30%, din cauza costului și a disponibilității de cazare în Dublin, existând numeroase experințe negative împărtășite prin Internet.
Criza de personal specializat a făcut ca grupul de recrutare respectiv să-și extindă serviciile la companii digitale și de tehnologie localizate pe alte piețe europene, cum ar fi Paris, Berlin și Lisabona.
La un nivel al salariilor în sectoarele digitale și de tehnologie, în Europa continentală, apropiat de cel plătit în Irlanda, există însă mult mai multe avantaje pe piețele de pe continent. Astfel, de exemplu, un programator cu experință medie plătește cu 80% mai puțin pentru un apartament în Lisabona (la un salariu cu doar 10-15% sub nivelul celui pe care l-ar putea câștiga în Dublin), cu costuri de transport în Lisabona, de asemenea, cu 80% mai mici și cu un cost al coșului zilnic cu 50% mai redus, beneficiind și de mult mai multe zile însorite.
Similar, un dezvoltator software în Berlin câștigă 42-60.000 euro+/an, foarte apropiat de 45-65.000 euro/an cât primește un dezvoltator experimentat Front End în Dublin. Cu toate acestea, Berlinul oferă o disponibilitate mai mare de cazare, la costuri cu 50% mai mici decât cele din Dublin, costuri de transport mai ieftine cu 30% și un indice general de cazare, transport, alimentație, divertisment și îmbrăcăminte cu 35-40% mai scăzut decât în Dublin.
Unul din argumentele favorabile din cadrul sistemului de impozitare irlandez, privind impozitul pe venit, începe să piardă teren în fața costurilor ridicate ale chiriei și lipsei acute de locuințe, care fac din ce în ce mai grea relocarea unei tinere familii de străini în Irlanda, ducând la exacerbarea lipsei de competențe în curs de desfășurare pe piața irlandeză.
Cererea rămâne puternică, având în vedere că 9 dintre cele mai importante 10 companii de software din lume au sedii în Irlanda, dar oferta de candidați din domeniul Tech este în continuă scădere.
Irlanda este al doilea cel mai mare exportator de servicii informatice și IT din lume și se situează pe primul loc în lume în domeniul Fin Tech.

5. Confederația Patronatului de Afaceri Irlandez (IBEC) a salutat intenția guvernului britanic de a evita controalele vamale în insula Irlanda și de a perfecta noi aranjamente vamale simplificate între UK și UE, exprimate în cadrul celor două noi documente de poziție privind Brexit. Cu toate acestea, Confederația a avertizat că o plecare a Regatul Unit din cadrul uniunii vamale a UE va prezenta provocări foarte serioase pentru atingerea acestor obiective și și-a exprimat îngrijorarea că în cele din urmă tot firmele vor ajunge să plătească factura, sub forma unor cerințe vamale și reglementări suplimentare ce vor fi incluse în diferite puncte în cadrul lanțului furnizor.
IBEC a salutat reiterarea poziției UK în favoarea menținerii zonei comune de călătorie Irlanda-Marea Britanie, însă firmele rămân profund îngrijorate de impactul Brexit asupra comerțului Nord-Sud, asupra relațiilor de afaceri, asupra economiei insulare pe ansamblu și asupra necesității de a proteja Acordul din Vinerea Mare.
În ceea ce privește comerțul dintre Est și Vest, IBEC și-a exprimat îngrijorarea cu privire la costurile ridicate ale afacerilor generate de procedurile vamale complexe, de tarifele divergente și taxele de import care vor apărea între UK și UE. Eficientizarea aranjamentelor vamale va fi esențială pentru menținerea unor costuri minime. Vor trebuie depuse eforturi, în acest sens, pentru a se asigura că propunerile sunt fezabile și că ele acționează în folosul afacerilor. Un factor important în elaborarea unui nou sistem vamal va fi o perioadă de tranziție de câțiva ani.
În ceea ce privește propunerile britanice privind regimul vamal tranzitoriu, IBEC apreciază ca binevenită, deși tardivă, recunoașterea faptului că Regatul Unit are nevoie de o uniune vamală de tranziție. Cu toate acestea, UK va trebui să respecte regulile pieței unice, pentru ca bunurile și serviciile să poată fi comercializate în continuare liber, în această perioadă.
În opinia IBEC, politica britanică în domeniul Brexit continuă să fie dictată de preocupări politice interne de partid, nu de considerente economice raționale. Pentru a evita un impact economic semnificativ asupra sectoarelor cheie ale economiei este nevoie de o regândire fundamentală a poziției Regatului Unit.

Data publicării: 25/09/2017
BPCE Dublin

Taguri: Irlanda, știri, macroeconomie.



Bookmark and Share